Abstract:
Articolul este dedicat problemelor apărute ca urmare a introducerii diferitelor tehnici metodologice în procesul educațional la școală, care, în opinia organizatorilor educației, ar trebui să conducă la rezultate pozitive. Unele dintre aceste „inovații” au fost preluate din acele țări în care sistemul de învățământ se confruntă cu alte sarcini. Adesea ele diferă de cele care se rezolvă în țările noastre. Utilizarea unor astfel de tehnici nu a dat rezultate pozitive. Acest lucru a dus la anumite contradicții și profesorii au început să demonstreze doar că le dețin, adică să țină pasul cu cerințele moderne, împingând rezultatele așteptate ale învățării în plan secund. În acest sens, autorul ridică întrebări cu privire la existența unei anumite stabilități în educație. El sugerează optimizarea procesului, ceea ce ar permite profesorului să-și folosească „scrisul de mână” în munca sa.
