Abstract:
Problema dezvoltării vorbirii la copiii preșcolari ocupă unul dintre cele mai importante locuri în pedagogia modernă. Dezvoltarea rapidă contribuie la faptul că din ce în ce mai mulți copii au probleme de vorbire. Mulți părinți nu acordă atenție la timp faptului că copilul lor are probleme de vorbire și pierd timpul prețios. În procesul de dezvoltare a limbajului, copilul dezvoltă forme superioare de activitate cognitivă și capacitatea de a gândi. Posedând comunicarea lingvistică, copilul începe să-și formeze calități sociale umane specifice, datorită cărora își formează idei despre lumea din jurul său, despre calitățile acesteia. Orice tulburare de vorbire va contribui la faptul că dezvoltarea mentală a copilului va fi perturbată, reflectându-se în comportamentul lui, iar calitatea activității se va deteriora. Prin faptul că nu observăm și nu ajutăm copiii preșcolari în dezvoltarea vorbirii, pierdem timpul care ar fi putut fi util pentru dezvoltarea sa. Toate acestea afectează negativ dezvoltarea personalității, determină dezvoltarea unor trăsături de caracter negative la copil și afectează dezvoltarea mentală a lui. Se impune necesitatea analizării cunoștințelor teoretice pedagogice privind dezvoltarea copiilor cu alalie motorie, a elaborării unor principii teoretice și metodologice noi în lucrul logopedic cu copiii cu alalie motorie.
