Abstract:
Adult life is certainly difficult and full of stress, and most likely each of us wants to become a teenager again when looking behind him. But adolescence is nowhere near as mundane as it seems through the eyes of adults. It is an increasingly difficult period and brings with it a vast package of adolescent-specific disorders that the child risks facing, most of the time quietly, without the adults being able to realize what is happening before reaching a critical moment. The period between 10 and 19 years is one of rapid biological, psychological and social transition, associated with a need for independence, autonomy, identity formation and self-acceptance. During this period there is an increase in morbidity in all aspects of health, as well as an increase in the level of sexual activity. There are also high levels of suffering and emotional turmoil. Approximately 15% of adolescents suffer from mental disorders or health problems at some point during the developmental period. In addition, compared to childhood, there are significantly higher rates of depression, with more successful suicide and suicide attempts among young people. Truly pathological behavior is an abnormal behavior that actually affects the adolescent's ability to function. In other words, a crisis of nerves is not a pathological behavior unless it results in self-injury, hospitalization, expulsion from school or other major, similar consequences. In fact, teenagers who never have such a crisis of "opposition" or revolt, do not undermine authority and do not sneak out of the house are extremely unusual. Typical adolescent behavior includes all 179 these actions and much more besides. Signs attesting to the fact that the adolescent manifests pathological behavior:The teenager injures himself by cutting, burning, pulling his hair, etc. It causes significant damage in the places where it is located. It develops an eating disorder (bulimia or anorexia), or tends to consume excess food without suffering from a hormonal disorder.
Description:
Viața de adult este cu siguranță dificilă și plină de stres și, cel mai probabil, fiecare dintre noi își dorește să redevină adolescent când se uită în spatele lui. Dar adolescența nu este nici pe departe atât de banală pe cât pare în ochii adulților. Este o perioadă din ce în ce mai dificilă și aduce cu sine un pachet vast de tulburări specifice adolescentului cu care copilul riscă să le confrunte, de cele mai multe ori în liniște, fără ca adulții să își poată realiza ce se întâmplă înainte de a ajunge la un moment critic. Perioada cuprinsă între 10 și 19 ani este una de tranziție biologică, psihologică și socială rapidă, asociată cu nevoia de independență, autonomie, formare de identitate și acceptare de sine. În această perioadă se înregistrează o creștere a morbidității în toate aspectele sănătății, precum și o creștere a nivelului activității sexuale. Există, de asemenea, niveluri ridicate de suferință și tulburări emoționale. Aproximativ 15% dintre adolescenți suferă de tulburări mintale sau probleme de sănătate la un moment dat în timpul perioadei de dezvoltare. În plus, în comparație cu copilăria, există rate semnificativ mai mari de depresie, cu mai multe succese de sinucidere și tentative de sinucidere în rândul tinerilor. Comportamentul cu adevărat patologic este un comportament anormal care afectează efectiv capacitatea de funcționare a adolescentului. Cu alte cuvinte, o criză de nervi nu este un comportament patologic decât dacă are ca rezultat autovătămare, spitalizare, expulzare din școală sau alte consecințe majore, similare. De altfel, adolescenții care nu au niciodată o asemenea criză de „opoziție” sau revoltă, nu subminează autoritatea și nu se strecoară afară din casă sunt extrem de neobișnuiți. Comportamentul tipic al adolescenților include toate aceste acțiuni și multe altele. Semne care atestă faptul că adolescentul manifestă un comportament patologic:Adolescentul se rănește prin tăierea, arderea, smulgerea părului etc. Provoacă daune semnificative în locurile în care se află. Dezvolta o tulburare de alimentatie (bulimie sau anorexie), sau tinde sa consume alimente in exces fara a suferi de o tulburare hormonala.