Abstract:
In a world subject to a law, paradoxically stable, that of change-education is no exception, the strategies for learning the Romanian language and literature in the primary classes, in this sense, being in continuous development, as educational technologies are the actions of the teaching staff subordinated to the achievements training goals. All the knowledge, skills and skills related to learning the Romanian language and literature are integrated in the concept of communication, as an integrative discipline that involves four skills: listening/listening-speaking and reading/reading-writing. Of these, listening competence, that is, understanding and receiving through the formation of active listening behavior, requires the most time, over 45%, according to current research. Starting from the awareness of the importance of this competence, especially in the current socio-educational context, when there is a concern to reduce functional illiteracy, the reception of oral messages in the Romanian language discipline becomes even more important. The orientation of education towards the formation of skills is an imperative in education in Romania, with specific legislation in place. Oral communication competence represents, like written communication, its own system of rules and norms, only significantly richer and more complex, due to extra and paralinguistic factors, the decisive influence of the situational framework, but also due to the particularities of the transmitter-receiver channel.
Description:
Într-o lume supusă unei legi, paradoxal stabile, cea a schimbării-învățământului nu face excepție, strategiile de învățare a limbii și literaturii române în clasele primare, în acest sens, fiind în continuă dezvoltare, întrucât tehnologiile educaționale sunt acțiunile cadrului didactic subordonate realizărilor scopurilor instruirii. Toate cunoștințele, priceperile și deprinderile legate de învățarea limbii și literaturii române sunt integrate în conceptul de comunicare, ca disciplină integratoare care presupune patru competențe: audiere/ascultare-vorbire și lectură/citire-scriere. Dintre acestea, competența de audiere, adică de înțelegere și recepționare prin formarea comportamentului de ascultător activ necesită cel mai mult timp, peste 45%, conform cercetărilor actuale.
Pornind de la conștientizarea importanței acestei competențe, mai ales în contextul socio-educativ actual, când există o preocupare pentru reducerea analfabetismului funcțional, receptarea mesajelor orale la disciplina limba română devine și mai importantă. Orientarea învățământului spre formarea competențelor este un imperativ în învățământul din România existând legislație specifică. Competența de comunicare orală reprezintă, ca și comunicarea scrisă, un sistem propriu de reguli și norme, doar că sensibil mai bogat și mai complex, datorită factorilor extra și paralingvistici, a influenței decisive a cadrului situațional, dar și datorită particularităților canalului emițător – receptor.