REPOZITORIU UPSC

Modele de organizare a învăţământului integrat

Show simple item record

dc.contributor.author URSU, Miluța
dc.date.accessioned 2022-06-09T11:22:26Z
dc.date.available 2022-06-09T11:22:26Z
dc.date.issued 2020
dc.identifier.citation URSU, Miluța. Modele de organizare a învăţământului integrat. În : Materialele conferinței științifice internaționale „Asistența complexă a copiilor cu cerințe educaționale speciale în mediul educațional incluziv”, Chișinău, 10 decembrie 2020. Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2020, pp. 503-509. ISBN 978-9975-46-480-2. en_US
dc.identifier.isbn 978-9975-46-480-2
dc.identifier.uri http://hdl.handle.net/123456789/3406
dc.description În literatura de specialitate au fost descrise o serie de modele de organizare a învăţământului integrat pentru copiii cu dizabilitate, care presupun diferite grade de integrare, de la cea parţială la cea totală: 1. modelul cooperării şcolii speciale cu cea obişnuită; școala obișnuită preia conducerea în dezvoltarea integrării, iar şcoala specială va stabili legături cu cea mai importantă şcoală obişnuită din vecinătate. 2. modelul bazat pe organizarea unei clase speciale pentru copiii cu dizabilităţi în şcoala obişnuită; 3. modelul bazat pe folosirea unei camere de instruire şi resurse separate, în cadrul şcolii obişnuite; 4. modelul bazat pe profesor itinerant specializat în activitatea cu elevii ce prezintă dizabilitate, care deserveşte şcoala obişnuită; si modelul comun, bazat pe profesor itinerant specialist în activitatea cu elevii cu dizabilitate, care deserveşte toţi copiii cu dizabilitate dintr-o anumită zonă geografică. - Aceste două modele au :  avantaje: se pot delimita mai multe avantaje ale utilizării lor: copiii pot locui acasă, în mijlocul familiei şi comunităţii lor, beneficiind în acelaşi timp de dezvoltare într-un mediu al tipicilor; în aceste sisteme se acordă ajutor imediat, individual şi specializat copiilor cu dizabilitate, în măsura cerinţelor şi asigură o gamă largă de materiale şi aparatură, în vederea sprijinirii copiilor în zonele de predare specializată; copiii au şansa învăţării în situaţii sociale naturale; profesorii din şcoala obişnuită dobândesc un grad de specializare şi de înţelegere, preîntâmpinând nevoile copiilor cu dizabilităţi; sistemul nu este costisitor, întrucât clasa specială sau camera de instruire şi resurse utilizează spaţiul existent în şcoala obişnuită.  dezavantaje: în cazul în care profesorul specialist lipseşte există riscul incapacităţii copiilor de a participa la ore; clasa specială poate ajunge să fie privită ca un element separat de şcoala obişnuită, iar copiii din această clasă pot fi izolaţi de copiii şi profesorii din şcoala obişnuită; în realitate, copiii nu pot să urmeze şcoala din vecinătatea locală, iar ei trebuie duşi acolo unde profesorul specialist lucrează, ceea ce oboseşte copilul prin deplasările lungi pe care trebuie să le realizeze. Fiecare elev este înteles ca un participant activ la învățare și predare pentru că fiecare aduce cu sine în procesul complex al învățării și dezvoltării o experiență, un stil de învățare, un model social, o interacțiune specifică, un ritm personal, un mod de abordare, un context cultural căruia îi aparține. Având în vedere aceste premise, ideea integrării copiilor cu dizabilități în școala publică a apărut ca o reacție necesară și firească a societății la obligația acesteia de a asigura normalizarea și reformarea condițiilor de educație pentru persoanele cu cerințe educative speciale. Conform principiilor promovate în materie de educație de către organismele internaționale, precum și prevederile incluse în Declarația drepturilor persoanelor cu dezabilități se menționează ca elevii cu diferite tipuri de deficiente au aceleași drepturi fundamentale ca și ceilalți elevi de aceeași vârstă. en_US
dc.description.abstract In the literature, a number of models of organizing integrated education for children with disabilities have been described, involving different degrees of integration, from partial to total: the special school cooperation model with the regular school; the regular school takes the lead in developing integration, and the special school will establish links with the most important common school in the neighborhood. 2. the model based on the organization of a special class for children with disabilities in ordinary school; 3. the model based on the use of a separate training room and resources at regular school; 4. the traveling teacher-based model specialized in working with disabled pupils serving ordinary school; and the common model, based on a traveling teacher who is specialized in working with children with disabilities, who serves all children with disabilities in a specific geographical area. - these two models have:  advantages: several advantages of their use can be defined: children can live at home, in the middle of their family and community, while benefiting from development in a typical environment; these systems provide immediate, individual and specialized help to children with disabilities as required and provide a wide range of materials and equipment to support children in specialized teaching areas; children have an opportunity to learn in natural social situations; ordinary school teachers gain a degree of specialization and understanding, preventing the needs of children with disabilities; the system is not expensive, as the special class or training room and resources use the existing space in ordinary school.  disadvantages: if the teacher is absent there is a risk of children being unable to attend classes, the special class may end up being regarded as a separate element from the ordinary school, and children in this class can be isolated from ordinary school children and teachers; in fact, children cannot attend school in the local neighborhood, and they must be taken to where the specialist teacher works, which makes the child tired of the long journeys they have to make. Every pupil is understood as an active participant in learning and teaching because each brings with him an experience, a learning style, a social model, a specific interaction, a personal rhythm, a way of approach, a cultural context to which he belongs. Given these conditions, the idea of integrating children with disabilities into public schools appeared to be a necessary and natural response from society to its obligation to ensure the normalization and reform of educational conditions for people with special educational needs. According to the principles promoted in education by international bodies, as well as the provisions included in the Declaration of Rights of persons with disabilities, it is mentioned that pupils with different types of deficiencies have the same fundamental rights as other pupils of the same age. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" en_US
dc.subject Children with special needs en_US
dc.subject Organization models en_US
dc.subject Benefits en_US
dc.subject Disadvantages en_US
dc.title Modele de organizare a învăţământului integrat en_US
dc.type Article en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account