Abstract:
Reconfigurarea educației din România a readus în discuție întrebӑri precum: de ce avem educație, pentru cine facem educație, rӑmȃnem la educația tradiționalӑ sau o acceptӑm pe cea din mediul online, cine decide și ce decide, cȃt de bune sunt aceste decizii și cȃt de rapid trebuie sӑ fie implementate. Așteptările în privința actului educativ desfășurat în școli și tipului de management s-au multiplicat, școala devenind un spațiu de educație permanentă atât pentru elevi, cât și pentru adulți, cu un act educativ ce se întâmplă nu doar în spațiul școlii, ci și în exteriorul lui, tipul de educație oferit trebuie să îmbine formalul cu non-formalul, metodele clasice cu metode participative, de tip experiential.
„Performanţa” a fost dintodeauna un concept controversat şi o realitate dorită. În ciuda dificultăţilor legate de exactitatea definirii, performanţa este un criteriu extrem de important care se relaţionează cu rezultatele organizaţionale şi cu succesul organizaţiei în toate domeniile, căci toate organizaţiile şi personele vizează un nivel ridicat al performanţei. Experienţa pozitivă acumulată pe parcursul ultimilor ani în formarea managerilor şcolari a confirmat nevoia accentuării dezvoltării de abilităţi necesare pentru sporirea eficacităţii, sporirea eficienţei pentru realizarea obiectivelor organizaţiei şi corelarea conceptelor de performanțӑ – competențӑ – imagine instituționalӑ.
