Cartea de față este destinată educatorilor, studenţilor viitori educatori şi tuturor celor interesaţi de procesul educaţional în instituţiile preşcolare în conformitate cu curricula educaţiei preşcolare. Copilul e pe cale de a deveni: o fiinţă morală responsabilă pentru acţiunile sale; un elev competent şi sigur de sine; bine pregătit teoretic şi practic; independent; autonom şi bine motivat; o persoană care gândeşte şi rezolvă problemele în mod critic şi creativ; responsabil social; plin de compasiune; împăciuitor; capabil să respecte regulile de bază; o persoană care protejează mediul şi resursele sale; respectuos cu cei din jur; un cetăţean de nădejde şi folositor. Un rol deosebit de important în ultimul timp în grădiniţele de copii a căpătat căutarea de către educatori a noi metode, forme şi procedee mai eficace în scopul ridicării nivelului de educaţie și instruire pe o treaptă calitativ nouă. Drept una din aceste metode poate servi jocul, care are putere imensă în viaţa copilului, dezvoltîndu-i gîndirea, memoria, spiritul de observaţie, activitate creatoare etc. În dezvoltarea lor jocurile evoluţionează de la jocurile cu obiecte la cele pe roluri și de la jocurile pe roluri la cele didactice. În procesul familiarizării preșcolarilor cu mediul ambiant în cadrul activităților, excursiilor, plimbărilor, etc., se practică destul de frecvent și în mare măsură jocurile didactice, copilul îşi consolidează și lărgește reprezentările privind obiectele și fenomenele naturii, despre viața plantelor și animalelor, despre munca și rezultatele obținute de oameni, despre tainele naturii. Rezolvînd sarcinile jocului didactic, la copii se dezvoltă capacitatea de a analiza și a sintetiza, priceperea de a generaliza, de a clasifica obiectele naturii pe baza trăsăturile și a legăturilor esențiale evidente. Jocul didactic intensivă activitatea mintală a copiilor, activizează procesele psihice, îmbogățesc vocabularul copiilor, trezesc un interes viu față de procesul de cunoaștere. El poate contribui la îmbogățirea bagajului de cultură și estetic, dezvoltîndu-i creativitatea, însușirile estetice, discernămîntului și sensibilitatea. Prin urmare, jocul serveşte atît la formarea, cît şi dezvoltarea personalităţii, pentru dezvoltarea conștiinței de sine și pentru dobîndirea posibilităților social-emoționale. În lucrarea de față sînt prezentate jocuri didactice originale pentru copii de diferite vîrste, elaborate în conformitate cu curricula educaţiei preşcolare care pot fi clasificate astfel: 1. Jocuri intuitive – jocuri cu obiecte naturale (frunze, flori, seminţe, fructe, plante de cameră, scoici, ierbare etc.), jucării şi mulaje: „Găseşte perechea” , „Ghici, ce planta este?”, „Ghici, ce-i în săculeţ?”, „Comestibil - necomestibil”, „Magazinul de seminţe” etc. Prin intermediul acestor jocuri îi învăţăm pe copii să grupeze obiectele după semnele senzoriale (mărime, formă sau culoare), să afle calităţile obiectelor şi ale materialelor naturale cu care se joacă, să le compare, să le deosebească, să le numească etc. Jocurile cu obiecte naturale cel mai frecvent se aplică de către educatori în grupele mici şi mijlocii. 2. Jocurile verbale: „Cine zboară, fuge, sare” , „Primăvara, vara, toamna”, „Şi eu...” etc. Acest jocuri au drept scop consolidarea cunoştinţelor copiilor despre funcţiile şi acţiunile anumitor obiecte, pentru a generaliza şi a sistematiza cunoştinţele obţinute în timpul activităţilor, excursiilor, plimbărilor etc. Ele se aplică în toate grădiniţele de copii, îndeosebi în cele mari, fiindcă într-o măsură mare contribuie la pregătirea copilului pentru şcoală, dezvoltă capacitatea de a asculta atent educatorul, vorbirea coerentă; a utiliza cunoştinţele căpătate etc. 3. Jocurile de masă cu materialele tipărite: „Lotul zoologic”, „În căutarea păsărilor”, „Cînd are loc aceasta”, „Ai cui sunt copiii”. În cadrul acestor jocuri sunt incluse elemente de sistematizare a cunoştinţelor despre plante, animale, fenomene ale naturii etc. O sarcină importantă a jocurilor acestea este de a-i învăţa pe copii gîndirea logică şi de a restabili imaginea obiectului pe baza cuvîntului. Paralel cu grupele enumerate, în care sunt descrise exerciţii cu caracter de joc, se practică şi jocuri-activităţi: „Recunoaşte după gust”, „Săculeţul minunat”. 4. Jocuri mobile: „Aleargă-n casa numită”, „Toţi - la casele lor”, „Cine găseşte mai repede stejarul” etc. Jocurile elaborate şi cele selectate din literatură au o structură în care sînt indicate următoarele componente: scopul, sarcina didactică,regulile de joc, organizarea şi desfăşurarea jocului. Ele sunt eşalonate în conformitate cu particularităţile de vîrstă ale copiilor. Sperăm că această lucrare îl va ajuta pe educator să aibă o atitudine creatoare faţă de activităţi, excursii,plimbări etc., dedicate cunoașterii mediului ambiant.