Abstract:
This article aims to explore the historical landmarks related to the daily life in Bessarabia from the 30s, the stage where the most important advances were marked in all areas of the social and cultural life of the local population. It is necessary to overcome some existing clichés in historiography (Sovietcommunist style). The evolution of daily life in Bessarabia as part of Greater Romania has been a constant subject of study and debate for historiography, ever since its union with the Romanian state in 1918. The bibliography of the problem distinguishes between a Romanian paradigm and a narrowly Moldavian one, located along time in a maximum tension ratio. If the first naturally integrates the Moldavians east of the Prut into a common trunk of all Romanians, the second tends to give a distorted expression to their origin and ethnolinguistic profile, to cut them off and single them out from the landscape Romanian general. Thus, Bessarabia in the composition of the whole Romanian state as a historical fact and as a problem was analyzed, commented and appreciated from various aspects, starting from the various visions, interests and positions of those involved in this process.
Description:
Acest articol își propune să exploreze reperele istorice legate de viața cotidiană din Basarabia din anii 30, etapă au fost marcate cele mai importante progrese în toate domeniile vieții sociale și culturale ale populației locale. Este necesar să depășim câteva clișee existente în istoriografie (stil sovietic-comunist). Evoluţia vieții cotidiene a Basarabiei în componența României Mari a reprezentat un subiect constant de studiu şi dezbateri pentru istoriografie, încă din momentul unirii acesteia cu statul român în anul 1918. Bibliografia problemei distinge între o paradigmă românească şi una îngust moldovenistă, aflate de-a lungul timpului într-un raport de maximă tensiune. Dacă prima integrează, în mod firesc, moldovenii de la est de Prut unui trunchi comun al tuturor românilor, cea de-a doua, tinde să dea o expresie distorsionată originii şi profilului lor etnolingvistic, să-i decupeze şi să-i singularizeze din peisajul general românesc. Astfel, Basarabia în componența statului român întregit ca fapt istoric şi ca o problemă a fost analizată, comentată şi apreciată din diverse aspecte, pornind de la variatele viziuni, interese şi poziţii ale celor implicaţi în acest proces.